Loading...
 Sfatul Țării Românilor de Pretutindeni
Aristide Buzuloiu / Site ATITUDINI
Aristide Buzuloiu

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 
(Realizate de Petter Gheorghe, reporter la ziarul Dreptatea)

1) Trecerea Prutului

2) Delegaţia din partea Frontului Popular din Moldova-în dreapta, părintele Buburuz, în stânga, în urma steagului, pe traverse, Mihai Ghimpu-înaintând până la jumătatea podului de pestePrut. Cine îi va întâmpina?

3) Parlamentarul Petre Solcanu, omul de încredere al FSN şi al domnului Ion Iliescu. Foarte bine! Numai că a apărut în această activitate doar acum şi la vedere. Şi iar ar fi fost foarte bine! Gheorghe Gavrilă Copil, socotit, la vârf, din sfera preşedenţiei şi a guvernanţilor FSN de la Bucureşti, „extrem de periculos“, a fost împiedicat să ajungă la timp aici. Şi iar ar fi fost tot foarte bine! Dar parlamentarul FSN, regretăm sincer, s-a manifestat ca simplă persoană particulară, reprezentându-se pe sine. Ieşirea dumnealui în faţă şi a altor persoane oficiale, ale FSN, de la Iaşi, au fost scenarizate din Bucureşti şi de organele FSN din Iaşi. În faţă, de ce? Numai pentru a-şi îmbrăţişa fraţii din robia sovietică? Doar pentru atât? Ceilalţi reprezentanţi ai FPM, observând că Gheorghe Gavrilă Copil nu este în grupul de întâlnire,    s-au întors, de-odată cu ceilalţi români basarabeni, cu colacii de grâu frumos, prescură dintru Hristos, cu trei lumânări, în numele Sfintei Treimi, care veghează asupra idealurilor noastre sfinte şi cu ştergare şi steaguri româneşti, aşteptându-l cu încredere. Nu s-au înşelat. Gheorghe Gavrilă Copil ajunsese, totuşi, lâgă pod, dar chiar când întâlnirea dintre fraţi se încheiase şi fraţii basarabeni porniseră spre malul basarabean, iar mulţimea de oameni a început să afluiască pe pod, după ei.

4) Delegaţia din partea FPM

5) În numele Sfintei Treimi

6) Gheorghe Gavrilă Copil

7) Mihai Ghimpu arătând cu mîna spre zona unde ne aştepta mulţimea membrilor şi simpatizanţilor FPM.

8) Traversând prin mulţimea de oameni care ne aştepta, pecetluind astfel bucuria finalizării activităţii Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori, organizată de Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular din Moldova.

Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău a fost scoasă din prim planul activităţii, în ziua finalizării Podului de Flori. La Albiţa, Victor Crăciun. La Ungheni, Petre Solcanu. Şi alţii. Alte persoane, alte atitudni. În spatele dumnealor erau multe capete subordonate unor interese străine. Guvernanţii de la Chişinău au cerut aprobarea Moscovei pentru a participa la eveniment-Republica Moldova atunci mai  era republică sovietică. Guvernanţii de la Bucureşti şi-au avansat în faţă unii reprezentanţi, dar ca persoane particulare şi nu de înalt rang politic. De reţinut că cei de la Chişinău nu s-au sfiit, totuşi, să apară ca persoane oficiale. Desigur aprobarea de la Moscova a contat şi ea. Oficialii  de la Bucureşti aveau nevoie şi ei de aprobarea Moscovei? Nu, doar România nu era republică sovietică! A cerut şi Bucureştiul, sau n-a cerut aprobarea Moscovei? E sigur că oficialilor de la Bucureşti indicaţiile  le-au parvenit de la  Moscova, cel puţin prin Ambasada URSS de la Bucureşti,  iar tovarăşii de la Bucureşti au jucat în consecinţă, evitând să se comporte conform intereselor naţionale ale românilor, făcând astfel jocul unor interese străine. Desigur avem în vedere şi telefoanele dintre d-l Ion Iliescu şi domnii Mihail Gorbaciov, Mircea Snegur şi Petru Lucinschi. Frontul Popular din Moldova îşi avea deputaţi în Parlament şi membri în Guvernul de la Chişinău, deci nu s-a încercat îndepărtarea lui pe faţă şi totală, dar cum am mai precizat, în întâmpinarea reprezentanţilor săi au apărut alţi reprezentanţi. Iar la Albiţa, oficialii de la Chişinău au fost reprezentaţi de personalităţile politice la vîrf, dar care nu făceau parte din FPM şi care se opuneau făţiş acestui partid politic. Având aprobarea Moscovei au ieşit în faţă cu dezinvoltură, ignorând FPM. Se impune să subliniem din nou, că nici Frontul Popular din Moldova şi nici Societatea Culturală Bucureşti-Chiţinău nu au cerut acordul Moscovei. Au acţionat cu îndrăzneală în interesul poporului român. Evoluţia evenimentelor au confirmat că se angajaseră pe calea cea bună. Răspunderea celorlalţi în faţa istoriei şi a lui Dumnezeu nu se va lăsa aşteptată. Moscova a reuşit să acţioneze asupra Preşedenţiei şi guvernanţilor de la Bucureşti prin filiera KGB, evitând astefl să se opună public şi să provoace, inevitabil, racţii publice pe măsură, iar Mihail Gorbaciov a reuşit, în felul acesta să evite să mai facă declaraţii publice – a pierdut o dată, după ce anunţase că armata sovietică de graniţă nu va permite nimănui să încalce teritoriul sovietic (Care sovietic? De o parte şi de alta a Prutului fiind în interiorul României!). Mai e vreo îndoială asupra reţelelor KGB din România, subordonate Moscovei?


  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Stroke
  • Quote
 
  • 250 Characters left