Loading...
 Sfatul Țării Românilor de Pretutindeni
Aristide Buzuloiu / Site ATITUDINI
Aristide Buzuloiu

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

Lanţ uman de-a lungul graniţei de pe Prut

Dumnezeu a rânduit să fim dintotdeauna pe pământul nostru, strămoşesc. Vom rămâne aici, în eternitate, cu Ardealul în interiorul Munţilor Carpaţi, străjuit de Maramureşul întreg, de Oaş, de Crişana, de Banat, de Oltenia, de Muntenia, de Dobrogea şi de Moldova lui Ştefan cel Mare!

Anul acesta, la 9 Mai se împlinesc 113 ani de la Proclamarea independenţei României. Societatea Culturală Bucureşti – Chişinău propune sărbătorirea Independenţei României, printr-o acţiune la scară naţională, ce urmează să se desfăşoare  între 6 şi 10 mai.

Cetăţenii din întreaga ţară sunt invitaţi duminică 6 mai, la ora 12 şi 30 de minute, să acopere cu flori Prutul lacrimilor noastre, iar la ora 13 să formeze un lanţ uman de-a lungul graniţei de pe Prut. În toate bisericile din ţară, la 12 şi 30 de minute să înceapă să bată clopotele. Preoţii din Moldova şi cei ce pot veni, din orice parte de ţară, sunt rugaţi să oficieze Sfânta Liturghie, la Prut. În Bucovina şi Maramureş, pe dealuri, să sune tulnicele, ca pe vremea lui Ştefan cel Mare. Din Alba Iulia, Mihai Vodă va porni la drum, cu Transilvania, cu Muntenia şi Moldova deodată. Horea, regele Daciei şi Crăişorul Avram Iancu vin cu moţii lor, cu toţi codrii Munţilor Apuseni. Şi tulnicele moţilor se aud dintr-o parte în alta de ţară. Fetele şi flăcăii din întreaga Românie se pregătesc pentru marea întâlnire de la Prut. Măria Sa, Ştefan al Moldovei, ne aşteaptă! În sufletele noastre îl auzim pe Mihai Eminescu îndemnându-ne să pornim la Putna şi la Prut. Şi îl auzim toţi, din Cetatea Albă, din Chişinău, din Soroca, din Hotin, din Cernăuţi, din Satu Mare, din Timişoara şi din Bucureşti.

Societatea Culturală Bucureşti – Chişinău, cu sediul pe Aleea Romancierilor nr. 6, bloc E 19, sc. A, et. 10, ap. 55, sector 6, cod 77398, Bucureşti, tel. 745 67 82, nefăcând parte din nici un partid politic, cheamă toate partidele, sindicatele, organizaţiile şi societăţile culturale, cât şi pe cei fără partid, să îşi anunţe şi să organizeze participarea la acest marş naţional cu flori, având în vedere că este vorba de o cauză comună tuturor românilor.

Învăţătorii, profesorii, preoţii, elevii, studenţii, muncitorii, ţăranii, tinerii din satele şi oraşele dinspre Prut, sunt solicitaţi să aibă iniţiativa organizării lanţului uman pe întreaga zonă a Prutului, cu oameni din partea locului.

Am înţeles că în acţiunile noastre să ţinem seama de graniţele de după cel de-al doilea război mondial. Se impune totuşi observaţia că de Prut este vorba, de fapt de graniţele impuse în 1940, în contextul tratatului Ribbentrop-Molotov, prin care poporul român a fost despărţit, în mod abuziv, în două, românii din câmpia Tisei până la Prut şi românii de la Prut până la Nistru.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Bocovina de nord şi judeţele din sudul Basarabiei sunt Republica Democrată Germană a României.

Considerente profund umanitare, justificate istoric, impun libera circulaţie, fără paşapoarte, fără vize, fără taxe, a cetăţenilor din România şi R. S. S. Moldovenească. Este o cerinţă majoră a Revoluţiei Române.

Dreptatea, 31 martie 1990
                                        Deşteptarea ( Chişinău), aprilie, nr. 3, 1990



  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Stroke
  • Quote
 
  • 250 Characters left