Loading...
 Sfatul Țării Românilor de Pretutindeni
Aristide Buzuloiu / Site ATITUDINI
Aristide Buzuloiu

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 
1) Doamne, copiii noştri nu ştiu cine eşti, în Renaşterea-Jurnalul Comitetului Naţional de organizare a Partidului Creştin Naţional-Ţărănesc, nr. 1, din 22/23 decembrie 1989.
2) Mesaj adresat Congresului Deputaţilor Poporului al URSS, pe data de 23 decembrie, receptat de Moscova pe 24 decembrie, apărut în Literatura şi arta, din 1 ianuarie 1990, Deşteptarea nr. 6, 1990, Dreptatea nr. 5, din 9 februarie 1990.
3) Către Frontul Salvării Naţionale – scrisoare deschisă din 26 decembrie apărută în Deşteptarea nr. 6, 1990.
4) Domnului Mihail Gorbaciov, Congresului Deputaţilor Poporului al URSS -  scrisoare deschisă din 30 decembrie – Deşteptarea nr. 6, 1990, Dreptatea, 13 februarie 1990.
5) Părintele Pahomie, fragment de roman, Renaşterea nr. 2, din 12 ianuarie 1990.
6) Domnului Petru Lucinschi, prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească  -  scrisoare deschisă din 14 ianuarie, apărută în Dreptatea nr. 8, din 13 februarie 1990.
7) Prutul lacrimilor noastre… Dreptatea nr. 10, din 15 februarie 1990.
8) Îngrijorare în legătură cu situaţia din Bucovina de nord, RSS Moldovenească şi Basarabia de sud – difuzat în 10 februarie, apărut în Dreptatea nr. 15, din 22 februarie 1990.
9) Coşmar sau realitate – despre deportarea unui întreg sat din Basarabia, Dreptatea nr. 18, din 24 februarie 1990.
10) Fulger al suferinţei – tot despre deportaţi în Siberia, Dreptatea nr. 20, din 27 februarie 1990.
11) Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul – pagină consacrată poeţilor de azi din Basarabia, realizată împreună cu Ion Pogorilovschi, Dreptatea nr. 36, din 17 martie 1990.
12) Aniversarea Unirii Basarabiei cu România, Dreptatea nr. 29, din 9 martie 1990.
13) Se caută un vinovat pentru anexarea ultimativă a Basarabiei de către ruşi? – Dreptatea nr. 44, 45, din 15 martie 1990. E un răspuns la articolul apărut la Moscova, în Izvestia din 24 februarie 1990 (Vezi despre şi în Libertatea nr. 61, din 5 martie 1990).
14) Apelul Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori – Deşteptarea, [Chişinău] aprilie, nr. 3, 1990, apel preluat din Dreptatea din 31 martie 1990.
15) Domnului Petru Lucinschi, Prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească – scrisoare deschisă din 14 aprilie 1990, apărută în Flacăra din 25 aprilie 1990.
16) Domnului Vladimir Ivaşco,  Prim-secretar al CC al PC din Ucraina – scrisoare deschisă din 14 aprilie, Dreptatea nr. 17, din 25 aprilie 1990.
17) Domnului Ion Iliescu, Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională – scrisoare deschisă din 14 aprilie, Dreptatea nr. 17, din 25 aprilie 1990.

Telegramele expediate în seara zilei de 6 mai, de pe linia Prutului, de la Ungheni, apărute în Dreptatea, 22 mai 1990 (nr. 18-22):

18) Domnului Mircea Snegur, Preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Moldova.
19) Domnului Mihail Gorbaciov, Preşedintele URSS.
20) Domnului Petru Luconschi, Prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească.
21) Domnului Vladimir Ivascenko, Prim-secretar al CC al PC din RSS Ucrainiană.
22) Domnului Ion Hadârcă, Preşedintele Sfatului Frontului Popular din Moldova.
23) Apel pentru şcolarizarea elevilor din Basarabia – Către toate liceele cu internat din România, în Viitorul din 12 iunie, Gazeta de Botoşani, din 14 iunie, România liberă din 20 iunie şi în alte publicaţii.
24) Efigia lui Eminescu, stema tricolorului României, Dreptatea nr. 107,  din 14 iunie 1990.
25) Azi, ora 11, Alba-Iulia-Bucureşti-Chişinău, în Dreptatea din 24 iunie 1990.
26) Elevi din Republica Moldova, doriţi să vă petreceţi vacanţa de vară în România? Ţara nr. 1, 1990.
27) Salutul Societăţii Culturale Bucureşti -Chişinău la Congresul al II-lea al Frontului Popular din Moldova – Ţara nr. 1, 1990.
28) Stenograma convorbirilor purtate de Preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti – Chişinău, d-l Gheorghe Gavrilă Copil, la Ministerul Învăţământului din Republica Federativă Rusă, la Comitetul pentru Ştiinţă şi Învăţământ al Sovietului Suprem al RSS Ruse, la Cabinetul Prim-Vicepreşedintelui Sovietului Suprem al RSFS Ruse (Moscova 7-9 august 1990) – Ţara(Chişinău), nr. 39, 1990 . Alianţa Civică nr. 57, 59, 1991.
29) Apelul Societăţii Culturale Bucureşti – Chişinău. Români şi moldoveni din Siberia. A fost mediatizată la TV, radio şi a apărut în ziarele din Siberia: Tiumenskaia Pravda, 8 septembrie 1990, Surgutskaia Tribuna, 12 septembrie 1990, Vostocino-Sibirskaia Pravda, 21 august 1990 şi Krasnoe Znamea, 24 august 1990.
30) Repatrierea românilor din Siberia şi alte zone ale URSS în Viitorul, 5 octombrie 1990, Dreptatea 10 octombrie 1990.
31) Puncte de vedere în legătură cu Tratatul Ribbentrop-Molotov, în Viitorul, 5 octombrie  1990.
32) Declaraţia Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău, România liberă 28/29 octombrie 1990.
33) În apărarea integrităţii teritoriale a R. Moldova, România liberă, 25 octombrie 1990. – pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova.
34) Fraţi români! Detaşamente pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, Flacăra, nr. 46, din 14 noiembrie 1990.
35) Scrisoare deschisă popoarelor american, german, rus, în Universul, noiembrie 1990; Flacăra nr. 47, din 21 noiembrie 1990.

Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău, în anii 1990-1993, sub deviza, devenită o adevărată rugăciune „Bucureşti-Chişinău, ne ajută Dumnezeu!“, a organizat treizeci şi şapte de mitinguri în sprijinul fraţilor de peste Prut. De asemenea a organizat şi participat la mese rotunde, simpozioane, întâlniri publice şi la întâlniri de alt tip, etc.

36) Încă vii în imperiul de gheaţă. Însemnări de la faţa locului, din Siberia, despre viaţa deportaţilor, în Flacăra Basarabiei nr. 1, 2, ianuarie, februarie 1991.
37) Piaţa Universităţi din Siberia, Flacăra nr. 6, din 13 februarie 1991.
38) Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României. Flacăra Basarabiei nr. 2, februarie 1991.
39) Declaraţia partidelor politice din România, a organizaţiilor, asociaţiilor şi sindicatelor semnatare ale acestei declaraţii în legătură cu intenţia URSS de a organiza un referendum în Republica Moldova la 17 martie 1991, în Dreptatea, 13 martie 1991.
40) Românii de peste Prut trebuie să participe la alegerile generale din România, în Flacăra Basarbiei nr 8-9, 1991.
41) O iniţiativă urgentă: Casa Basarabiei, în Flacăra Basarabiei nr 8-9, 1991.
42) Memorandum adresat Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii şi Franţei, prin ambasadele lor de la Bucureşti, în România liberă nr. 472 şi 473, din 27 şi 28 august 1991.
43) Se apropie timpul repatrierii românilor din Siberia, Alianţa Civică nr. 75, din 12 octombrie 1991.
44) Basarabenii nu-şi pot aduce copiii la şcoală în Patria-Mumă, Alianţa Civică nr. 78, din 17 octombrie 1991 şi Totuşi Iubirea nr. 58, din 10-17 octombrie 1991.
45) Mesaj adresat domnilor Mihail Gorbaciov şi Boris Eltîn, în Ţara nr.  45 (63), noiembrie 1991.
46) Europa nu este azil pentru Imperiul Roşu, în Cotidianul, 26 februarie 1992.
47) Diversiune împotriva Consiliului Naţional al Unirii şi a Frontului Popular Creştin Democrat, în Expres, 21-27 aprilie 1992.
48) Moscova a renunţat la gândul de a fi stăpâna lumii?, Sfatul Ţării, nr. 59, din 10 aprilie 1992.
49) Parlamentarii din Chişinău, majoritari la Bucureşti, Glasul Naţiunii nr.15, din aprilie 1992.
50) Către Preşedintele Rusiei, domnul Boris Elţîn, către Parlamentul Rusiei, România liberă nr. 4, aprilie 1992.
51) Glasul conştiinţei, Cotidianul nr. 74, din 16 aprilie 1992.
52) Apel din Tiraspol, Cotidianul din 27 mai 1992.
53) Apel către românii ţinuţi în captivitate în oraşul Tiraspol -  semnat şi de Mihai Avădanei şi Mihai Stanca, preşedinţii filialelor Iaşi şi Bihor, ale Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău.
54) Atenţie la Moscova, politicieni români!, Ţara nr. 25 (95), din 16 iunie 1992.

Din cei 40.000 de refugiaţi din războiul de pe Nistru, război prin care   s-a atentat la integritatea teritorială a Republicii Moldova, numărul cel mai mare îl reprezentau copiii. Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău s-a adresat Ministrului Apărării Naţionale, general-locotenet Nicolae Spiroiu, cerând deschiderea, pe timpul vacanţei de vară a a liceelor militare, pentru copiii refugiaţi. S-a răspuns afirmativ, prin general-maior Constantin Anghel, încât, datorită conlucrării dintre Ministrului Apărării Naţionale, a Sindicatelor Alfa şi Frăţia şi a Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău, liceele militare din România au primit la sânul protector al armatei române, un număr însemnat de copii. A se vedea în Cotidianul din 15 iulie, Copiii din Basarabia au nevoie de ajutorul românilor din ţară, semnat de Irina Negrea.

55) Soţii Aldea Teodorovici s-au mutat în sufletele noasre, Cotidianul, 2 noiembrie 1992.
56) Basarabeni cerşind, Ialomiţa nr. 442, din 21 august 1992.
57) Încercarea de destabilizare în partea de răsărit a Europei. Apel către Parlamentul, Guvernul şi Preşedenţia României, către întreaga suflare românească, Cotidianul nr. 102, din 4 mai 1993.
58) O nouă Bosnie-Herţegovina în nordul Bucovinei?, România liberă, 6 octombrie 1993.
59) Independenţa Ucrainei este grav ameninţată, Ziua, 30 noiembrie 1995.
60) Deceneu, Editura Nestor, Bucureşti, 1995.
61) Decebal, Editura Majadahonda, Bucureşti, 1996.
62) Venirea trupelor Moscovei este cu totul inoportună, Ziua, 16 decembrie 1996.
63) Ilie Ilaşcu poate fi eliberat!. Domnilor preşedinţi Emil Constantinescu, Petru Lucinschi, Bill Clinton şi Boris Elţîn; Către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa; Către Parlamentul României, în Pro Basarabia şi Bucovina, nr. 18, 1997.
64) Ilaşcu trebuie eliberat. Apel către preşedintele Emil Constantinescu, Petru Lucinschi, Bill Clinton, Boris Elţîn, către OSCE către toate Parlamentele lumii, în România liberă – Aldine din 27 martie 1999.
65) Ilie Ilaşcu în actualitate – în vol. ANCD, Speranţa Creştin Democrată, Editura Crater, p. 83.
66) Sfinte Părinte Iona Paul II. Apel pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu, România liberă, 1 mai 1999.
67) Românii nu l-au uitat pe Ilie Ilaşcu – România liberă, 8 iunie 1999.
68) Un articol dezonorant apărut în cotidianul „Evenimentul Zilei“ – Articol în apărarea fiicei lui Ilie Ilaşcu, în România liberă – Aldine – 12 iunie 1999.
69) La apus de soare – roman – Editura Dacia Eternă, 1999.
70) Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău, Editura Dacia Eternă, 1999.

La Dacia Eternă urmează să apară:

71) Valea Hăşdăţii (un roman al Unirii din 1 Decembrie 1918).
72) Cum e Doamne pe cruce? (un roman al deportaţilor români din Siberia).
73) Decebal sau Dacia Eternă.

Editura Dacia Eternă (tel. 021/745 67 82)

Au apărut:

Gheorghe Gavrilă Copil

La apus de soare

Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău

Urmează să apară:

Gheorghe Gavrilă Copil

Coşmarul (volum confiscat în 1971, încă neridicat de la Consiliul Securităţii Statului)

Valea Hăsadţii (un roman al Unirii din 1 Decembrie 1918)

Cum e Doamne pe cruce? (Un roman al deportaţilor români din Siberia)

Decebal sau Dacia Eternă

Autor necunoscut:

Simfonia Mariei

Autor necunoscut:

Thales Arghiranu

Contul editurii:

Gheorghe Gavrilă Copil – 29.800 CEC – sector 6, Bucureşti.

Coperta a IV-a

Generalul Ştefan Guşe s-a opus intervenţiei militare sovietice în România. Moscova nu a reacţionat public în nici un fel. S-a mai opus cineva, căruia Mihail Gorbaciov i-a răspuns că URSS nu va trimite trupe în România!

Podul de flori, cale sigură spre Reîntregirea României, a fost anexat şi deturnat. De cine? Citiţi şi veţi afla.

Ambasadorul URSS şi Corneliu Coposu.

Cei ce doresc să facă politică, să se lase de astfel de activitate, dacă nu au ca ţintă, la  modul inteligent şi curajos, Reîntregirea României. Cei prin care s-a acţionat, împotriva Reîntregirii României, mai bine nu s-ar fi născut, iar dacă trăiesc, să mai trăiască doar pentru a îndrepta ceea ce este de netrecut cu vederea, nici în lumea de aici, nici în cea de dincolo, a strămoşilor. Aşa să ne ajute Dumnezeu!                                         

                                                                                                   Autorul

Notă. Cartea a apărut în 1999. Nota e din 2005: Pentru a nu se ajunge la situaţii neplăcute precizăm că editura şi-a încetat activitatea, iar contul editurii a redevenit contul personal al autorului . Şi-a publicat până acum: Deceneu(piesă de teatru), Decebal sau Dacia Eternă( roman-eseu), La apus de soare (roman-rezistenţa românească de după 1950),  Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău, Valea Hăşdăţii (un roman al Unirii de la 1 Decembrie 1918). Nepublicate: Cum e Doamne pe Cruce (roman al deportaţilor români din Siberia), Coşmarul(roman), Tincuţa(roman), O troiţa de la margine de sat (un roman cu acţiunea în actualitate), Oglinda Cerului (mânăstirea din noi, drum spre construirea celei văzute). Cărţile nu au fost vândute, ci dăruite, majoritatea în Basarabia şi nordul Bucovinei.

A mai publicat, în România liberă-Aldine: Joc periculos, consecinţe grave(12 dec.2003), Panică şi faliment politic la Chişinău(20 febr.2004), Moscova ameninţă din nou R. Moldova(13 aug.2004).

Gavrila Copil


  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Stroke
  • Quote
 
  • 250 Characters left