Țeapă. Guvernul cumpără 2 elicoptere cu 150 de milioane de euro, cam cât costă 3 spitale județene noi

Țeapă. Guvernul cumpără 2 elicoptere cu 150 de milioane de euro, cam cât costă 3 spitale județene noi.

Românii mai primesc o țeapă de la politicieni. Vi se spune în fiecare zi că nu sunt bani pentru a se crește pensiile și salariile mici dar se fac tot felul de achiziții la prețuri și de trei ori mai ridicate.

Așa este și cazul de față când guvernul României va cumpăra două elicoptere care costă nici mai mult și nici mai puțin de 150 de milioane de euro.

Aceste elicoptere costă pe piața internațională undeva la maxim 60 de milioane de euro, deci prețul este cel puțin la jumătate.

Pentru spitale nu se găsesc niciodată bani

Când se discută despre spitalele din România nu se găsesc bani. Guvernul nu a reușit să construiască un spital în ultimii 33 de ani. Românii merg să se trateze în spitale vechi și insalubre, pline de infecții, pline de bacterii. Medicii solicită construirea de spitale noi dar acest lucru nu este luat în considerare. Pe de cealaltă parte în loc să folosim banii pentru 3 spitale județene noi, îi dăm pe 2 elicoptere care cu siguranță nu pot salva mai multe vieți decât pot salva 3 spitale județene noi.

Aproape un sfert dintre românii care mor, în fiecare an, în ţara noastră se sting în spitale! Suntem cap de afiş pe lista neagră a morţii în toată Europa. Culmea e că mulţi dintre cei ce au încetat din viaţă pe un pat de spital puteau fi salvaţi. Lipsa medicilor, lipsa aparaturii medicale şi dezinteresul statului compun reţeta care ne scurtează zilele. 

Diferenţele sunt enorme. Suntem pe primul loc în Europa la mortalitatea în spitale, cu aproape 70 de mii de români care se sting în locul în care ar trebui să se facă bine. Iar specialiştii spun că mulţi dintre ei mor din cauza sistemului.

Cel puţin 50% dintre pacienţi şi o treime dintre paciente ar fi putut trăi dacă ar fi avut tratamente la timp sau doctori care să le pună un diagnostic corect. Un număr îngrijorător de mare de decese există în judeţul Iaşi, unde – anual – 3367 de oameni mor în spitale.

În 2021 am cumpărat avioane de fier vechi la jumătate de miliard de euro

Anul trecut am dat jumătate de miliard de euro pentru achiziția a 32 de avioane vechi de 40 de ani, dar acestea nu au fost niciodată livrate.

În România se fură prea mult și spre rușinea lor generalii din armată fură la fel de mult.

România va cumpăra 32 de aparate F-16 de la regatul scandinav, cu 454 de milioane de euro. Norvegia le scoate din uz pentru că a primit avioane F-35 noi. Avioanele F-16 norvegiene au aproximativ 40 de ani vechime, de aceea achiziția a fost criticată de unele voci de la București.

„Avioanele vor fi livrate în stare operațională. Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație M6.X cu avioanele F-16 din prima escadrilă intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române”, a transmis joi MApN. Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerinţe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeaşi configuraţie M6.X cu avioanele F-16 din prima escadrilă intrată deja în dotarea Forţelor Aeriene Române, mai arată MApN. De asemenea, MApN afirmă că această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare în executarea lucrărilor de mentenanţă şi modernizare a avioanelor F-16, prin operatorul economic desemnat centru de mentenanţă pentru aeronave F-16 de către Guvernul României (Aerostar Bacău), aspect care va contribui la consolidarea şi menţinerea capabilităţii aeriene operaţionale.

Industria românească de armament a fost distrusă

Până spre mijlocul anilor 1990, România fabrica aproape orice, de la avioane, tancuri, blindate, piese de artilerie și rachete, fără a mai vorbi de muniție. Fabrici importante existau în aproape toate zonele țării, inclusiv în București, unde fosta IMGB producea tancuri.

„Până în 1990 și poate chiar mai încoace, 1995, România era un producător important de armanent și de muniții, inclusiv de sisteme reactive. Mă refer la sistemele din clasa rachetelor. Eram, de asemenea, producători de sisteme de aviație. Și aici mă refer și ca avion destinat armatei, avion de luptă, dar și muniție destinată înarmării avionului. Am trecut prin vreo 36 de fabrici de armament, muniții, aparatură optică, sisteme electronice, pe care, în calitate de student, apoi cadru didactic la Academia Tehnică Militară, am lucrat în unele dintre ele și am mers și cu studenții în practică”, spune generalul Barbu.